Ganduri
“Ma simt singur… la naiba, chiar sunt singur. Sunt aici departe, intr-o tara straina, inconjurat de oameni straini. Pendulez intre orele petrecute la birou, plimbarile fara nici un sens pe strazile Munchenului si camera in care locuiesc. Asta e lumea mea, asta este universul in care traiesc.
Dumnezeu mi-a dat in ultima vreme multe. Am o cariera care evolueaza pozitiv, am speranta unui viitor luminos, dar imi lipseste ceva… imi lipseste IUBIREA.
Acum un an si jumatate eram indragostit, iubeam si mi se parea ca eram iubit… Si eram fericit, eram fericit asa cum nu stiu daca voi mai fi vreodata. Eram fericit ca pot oferi si primi iubire, eram fericit ca pot imparti putinul pe care il aveam cu o persoana care ma intelege… Dar toate astea s-au naruit, s-au naruit precum un castel cladit din carti de joc. Si m-am trezit intr-o lume rece si rea, mi-am dat seama ca iubirea exista probabil doar in mintea mea, mi-am dat seama ca am iubit copilareste, si am pierdut.
Apoi au trecut secundele, minutele, orele, zilele, si am suferit, am suferit ca un nebun, am urlat, am plans, m-am lamentat, m-am ambitionat, si intr-un final am reusit sa revin pe linia de plutire. O linie de plutire care imi parea imposibila de atatea ori. Si am analizat tot ce s-a intamplat. Si mi-am dat seama ca voi iubi din nou intr-o zi, dar ca nu o voi mai face cu seninatatea si sinceritatea cu care am facut-o, cu infantilismul varstei adolescentei.
Acum imi doresc ceva… mai bine zis pe cineva. Si dragostea asta e al naiba de complicata. E greu, extrem de greu chiar, sa gasesti persoana potrivita, pe care sa o iubesti si care sa te iubeasca. Am pendulat intre relatii mai lungi sau mai scurte, dar cu acelasi numitor comun… indiferenta. Indiferenta mea, o indiferenta disimulata insa si inabusita de un “Si poate de data asta merge”. Si am gresit. Am devenit ceva ce nu-mi doream sa fiu. Dar am incercat sa indrept toate lucrurile astea.
In ani astia din urma mi-am dat seama ca dragostea este doar un invelis, o parere… Mi-am dat seama ca o poti pierde printru-un gest si nu o poti recupera printr-o mie. Ca uneori totul nu este de ajuns. Ca omul este o fiinta tare ciudata, care cauta cu disperare ceva, apoi cand gaseste aceasta himera renunta la ea, pentru ca a disparut placerea cautarii. Si incepe sa caute din nou. Ei eu nu sunt asa… Eu cred cu tarie ca poti iubi o viata, ca poti sa nu te plictisesti, ca poti sa TRAIESTI o viata. Asta ma face oare un visator?
Si acum sa revenim la prezent. Sa revenim la framantarile mele, la cautarile si nemultumirile mele. Cea mai mare problema a a cestui prezent este lipsa fericirii si a multumirii de sine. Nimic nu ma mai bucura, nici o realizare, fie ea mare sau mica. Si lucrul asta goleste sufletul si umple mintea. Umple mintea de o groaza de ganduri, ganduri triste, care insa sper sa fie efemere.”
Bogdan Puiu
July 16th, 2008 at 3:20 pm
…ciudat…cum ajungi sa cunosti un om atunci cand nu mai e langa tine…ganduri triste..ganduri care ne infasoara si pe noi ..cata iubire sincera putea avea…multi o avem, putini stim sa o pastram…si totusi …de multe ori si cand mai e cineva langa tine …avem ganduri asa triste … si cred ca e mai rau sa fii cu cineva dar sa te simti singur …sau neinteles…pacat ca Puiu nu mai e aici ..dar e langa noi … si va continua sa rada cu pofta si sa fie asa cum il stim noi … plin de viata.
July 17th, 2008 at 10:06 am
Mi-e dor de tine . . . Acolo unde esti sa stii ca aici e trist fara tine , nu mai esti langa noi … vreau sa stii ca oricand si mereu ai fost fratiorul meu
July 17th, 2008 at 10:51 am
Esti si vei ramane petru totdeauna “papusoiul meu” si mi-e atat de dor de rasul tau, de sfaturile tale si de vorbele tale dulci…Cine ma va mai saluta cu “ce faci papusica?” Ai plecat fara sa mergem la munte asa cum promisesei, fara sa mai povestim asa cum faceam noi… Sper ca ti-ai gasit linistea si ca de azi inainte vei veghea asupra noastra si de acolo de sus ne vei spune “ba..mi-e bine”. TE IUBIM!
July 17th, 2008 at 9:49 pm
joia trecuta, adica exact cu o saptamana in urma am vorbit cu el…
nu-mi vine sa cred! …de multe ori nu realizam ce importanta e fiecare clipa!…
Cuvintele raman goale in urma a ceea ce s-a intamplat!…
Dumnezeu sa te odihneasca, Puiule!…
July 18th, 2008 at 2:03 pm
As fi vrut sa TRAIESTI sa te bucuri de soare cand incepuse sa rasara iar pe strada ta, sa te bucucri de IUBIREA pe care o cautai, sa fii cu noi, printre noi. Toti stim ca ai fost un baiat extraordinar, care a avut atatea de oferit pana acum si avea atatea de oferit de acum incolo, de care inca era nevoie aici. Sunt prea putini ca tine, Piu. Eu stiu ca o sa ramai in sufletele noastre. Sa ai liniste, sa ai impacare si sa-ti fie somnul lin. Nu o sa te uitam niciodata! ……
July 23rd, 2008 at 8:28 pm
nu-mi vine sa cred nici acum ca nu mai esti … si-mi pare rau ca nu am avut timp sa te cunosc mai bine…
inchid ochii si in orice ipostaza in care imi aduc aminte de tine te vad zambind si razand si asa vreau sa mi te amintesc …
ma rog ca sufletul tau sa-si gaseasca linistea si lumina …
Dumnezeu sa te odihneasca !
August 5th, 2008 at 11:51 pm
Am lacrimi in ochi de fiecare data cand realizez ca nu mai esti. Si paradoxal imi aduc aminte de tine mereu zambind si asta blocheaza lacrimile, temporar. Imi pare rau ca nu am avut timp sa vorbim mai mult, timpul e crud cu noi uneori. Eu cred ca in tot ce se intampla exista un sens…de data insa sensul pare sa imi scape…
Dumnezeu sa te aiba in paza sa!
August 28th, 2008 at 1:35 pm
…oriunde esti tu acum sa stii ca noi te vom iubii si ne vom aduce aminte de tine cu drag!TE IUBIM!
October 4th, 2008 at 11:11 pm
Ne e dor de tine si sper sa fii bine acolo unde esti…
Nu te vom uita niciodata…
Dumnezeu sa te aiba-n paza LUI…
TE-AM IUBIM SI TE VOM IUBI INTOTDEAUNA!!!
November 24th, 2008 at 1:46 am
da,si mie imi pare rau pt ce s-a intamplat…nu l-am cunoscut mai deloc, dar stiu ca acolo unde e nu vrea ca lumea sa fie trista, mai ales cei pe care ii iubeste…vrea ca ei sa fie fericiti si sa-si aduca aminte de el cu zambetu pe buze…pentru ca el va trai vesnic in atatea inimi!!!
November 24th, 2008 at 1:48 am
si inca ceva…jeni,imi pare rau ca nu am putut fi langa tine in acele momente!!!
December 14th, 2008 at 4:37 pm
6 luni … ar fi putut trece ca o secunda, daca nu ar fi sa le comparam cu secunda care pentru tine, Piule, a insemnat eternitatea! Te astept inca sa vii sa inseninezi atmosfera intalnirilor de clasa ce se prefigureaza…
Pentru mine inca Esti!
December 22nd, 2008 at 11:58 am
Si anul acesta Revelionul il vom face tot la Ranca, dar nu va mai fi la fel, pentru ca tu Piule…nu vei mai umple camera cu rasul tau.Ne e dor de tine, nici nu stii cat!! Te vom iubi mereu!
March 13th, 2009 at 4:59 pm
Cand te uiti la poze, totul pare atat de firesc si normal…
Te astepti in fiecare moment sa-l auzi pe Piu cum te striga sau il auzi cum rade…asa era Piu.
Pt cine i-a fost prieten asa va ramane pt totdeauna…un om deosebit care a iubit viata cum nimeni nu a facut-o, un om care isi iubea prietenii foarte mult si care tinea enorm la familia lui.
Piule de acolo de unde esti sa stii ca noi te iubim in continuare si pt noi nimic nu s-a schimbat.
Ghizu
July 14th, 2009 at 5:56 pm
“Fiecare om isi alcatuieste de-a lungul vietii un edificiu afectiv. Masura in care el este e data de consistenta acestui edificiu, de mina aceea de oameni - ei nu pot fi multi - pe care i-a preluat in el si pe care i-a iubit fara rest, fara umbra, si impotriva carora spiritul critic, chiar daca a fost prezent, a ramas neputincios.
Acesti oameni putini care ne fac pe fiecare in parte sa nu regretam ca suntem reprezinta, chit ca o stim sau nu, stratul de protectie care ne ajuta sa trecem prin viata.
Fiecare om face fata la ce i se intimpla pentru ca este protejat in felul acesta. Fara acest zid de fiinte iubite care ne inconjoara (indiferent ca ele sint sau nu sint in viata), noi nu am fi buni de nimic. Ne-am destrama precum intr-o atmosfera in care frecarea este prea mare. Sau ne-am pierde, ne-am rataci pur si simplu in viata.
Daca ura celorlalti - covirsitoare uneori -, invidia lor, mirsavia lor sint neputincioase este pentru ca exista citiva oameni pe care ii iubim pina la capat.” - Gabriel Liiceanu - Declaratie de iubire (fragment pe care l-am citit chiar azi - inspirata fiind de GG si pe care trebuie ma simt obligata sa il citez aici)
O astfel de persoana esti tu, Bogdan!
As mai adauga ca timpul este redus la neant atunci cand ne raportam la importanta pe care oameni ca tine, Bogdan, o pot avea in modelarea spiritelor noastre!
Georgi
July 17th, 2009 at 2:08 pm
Unul din citatele preferate de Piu era cel scris de Octavian Paler, intitulat Avem timp, am sa-l reproduc mai jos..
“Avem timp
Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile,
sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta murim
“
June 17th, 2010 at 12:38 pm
Azi Puiule ar fi fost ziua ta..eu iti zic La Multi Ani!! acolo langa ingeri unde te afli..eu nu te-am uitat si nu te voi uita niciodata.
Cu drag, fratele tau Ghizu